De ce am votat corupti?

Alegerile din 5 iunie 2016 au venit cu niste “surprize” pentru cei care isi pusesera sperantele intr-o schimbare de paradigma, paradigma anti-coruptie de fapt: scorul ridicat al PSD (clamat de vocile dreptei ca fiind cel mai corupt partid din Romania) si realegerea coruptilor/penalilor, indiferent de partidul de provenienta. Vad 2 posibile explicatii pentru aceasta situatie, dar care decurg impreuna din acelasi rationament: cel al performantei, al potentei si posibilitatii, al rezultatelor.

Prima tine de perceptia asupra performantei pe care o pot avea partidele mai vechi sau mai noi. PSD, spre deosebire de competitorii sai, a aratat ca poate, candidatii lor la Bucuresti (si nu numai) fiind mai credibili in materie de putinta sau potenta atunci cand promiteau ceva. Credibilitatea, din perspectiva asta, e cladita pe faptul ca PSD a aratat intodeauna ca un partid organizat, cu structuri. Bune sau rele, nu mai conteaza, alegatorii pun pret pe structura si disciplina si eficienta adusa de structuri si mecanisme clare de decizie, si asta se vede in general si din scorurile ridicate de incredere cu care sunt creditate institutii bazate pe acest model de organizare (armata, biserica). Oamenii au investit acest model de organizare si structura disciplinata cu potenta/putinta: ei chiar pot face ceea ce promit. Pe langa structura, PSD e vazut si ca un partid cu experienta la guvernare, cu rezultate, deci iata din nou ca “poate”.

Din perspectiva aceasta, aici se regasesc si limitele retoricii schimbarii, noii veniti in scena electorala neputand arata si ca pot livra rezultate la guvernare (lucru ce s-a vazut deja din perioada pre-electorala cand unii candidati cu greu au strans semnaturile necesare candidaturii).

Peste aceasta perceptie a neputintei noilor veniti in politica, s-au suprapus si limitele discursului anti-coruptie, a doua explicatie a rezultatelor “surpriza” ale acestor alegeri. Sa nu uitam ca o mare parte din cei care au venituri in Romania au o forma de contract cu statul iar o buna parte a antreprenoriatului din Romania traieste din contracte publice, fie ca vorbim de companii autohtone sau multinationale. Acestea, la randul lor, in baza acestor contracte cu statul, hranesc o puzderie de furnizori, mici afaceri care traiesc exclusiv din aceste contracte. Nu ma gandesc aici la faptul ca alegatorii au votat  neaparat pentru coruptie sau pentru acces la teava de bani publici, ci ca au votat mai degraba pentru actiune si proiecte. Perceptia acestora este ca actiunile DNA au dus la paralizie si indecizie in sectorul public si, implicit, in randul proiectelor celor care isi iau resursele de aici (deci nu “asistatii sociali” sau saracii au votat coruptii, caci ei nu traiesc de fapt din aceste resurse, nu la ei ajung banii publici).

Un alt exemplu de limita a actiunilor si discursului anti-coruptie este cel al proiectelor blocate din Fonduri Structurale/Europene. Multe dintre acestea sunt sistate nu atat din cauza suspiciunilor de coruptie sau sifonare de bani, ci din cauza nerespectarii unor proceduri si a birocratiei aferente, a ne-indeplinirii unor conditii de legalitate. In mod similar, proiecte publice de infrastructura (atat in urban, cat si in rural) sunt oprite pentru ca nu s-au respectat procedurile de avizare/urbanism, de exemplu. Pentru oameni, multe din actiunile DNA sunt bazate pe nerespectarea unor chichite procedurale, ori noi toti putem cadea victima oricand birocratiei si procedurilor. Nu votezi DNA daca urasti birocratia (iar legalitatea oricum nu tine de foame, asa cum aratam mai sus).

In plus, judecarea acestor procese din fonduri publice dureaza,  si pana la clarificarea acestor situatii si finalizarea proiectelor, comunitati intregi se simt puse la colt sau in paralizie pentru un artificiu procedural. Ori, nu poti sa faci dezvoltare sau sa promiti prosperitate si o viata mai buna daca in spatele tau stau actiunile unor institutii care blocheaza proiecte – DNA, Curtea de Conturi etc.

Oamenii nu au votat coruptie, ei au votat de fapt actiune, dezvoltare. Au votat performanta, guvernare si decizie, structuri. Anti-coruptia, ca nerespectare a unor proceduri si a impunerii legalitatii cu orice pret, nu e un proiect de comunitate.20140812_192102

Advertisements

Candidați și cetățeni în campania electorală pentru București 2016

Ieri am asistat la o premieră: primul forum de candidați organizat la Bucureşti, chiar de către cetăţeni, organizaţi în Reţeaua Civică Bucureşti.

Grupurile Rețelei Civice București sunt grupuri de oameni care au început să se lupte în cartierele lor ba pentru salvarea unui parc, ba împotriva unor construcţii care nu respectă regulile de urbanism. Cum era de aşteptat, temele pe care le-au pus în dezbatere /întrebările adresate candidaţilor vin din zona asta.

Formatul forumului e unul strict, așa cum am comunicat, care nu încurajează interacţiunea publicului cu candidaţii, şi deşi acest lucru a creat frustrări printre unii dintre participanţi, asta a permis desfăşurarea dezbaterii în parametri optimi – cu timp de răspuns, agenda, etc. Întrebările de la participanți au fost preluate anterior prin formularul de înscriere şi s-a răspuns la unele dintre ele, prin tragere la sorţi, în a două parte a evenimentului.

Dincolo de faptul că pe timpul campaniei candidaţii apucaseră să răspundă în mare parte acestor întrebări (forumul fiind organizat în a 3a săptămâna a campaniei electorale), ce e de reţinut aici este procesul prin care oamenii au ajuns la aceste întrebări. A existat în spate o comunicare între grupuri şi cartierele din care provin şi inclusiv procesul de selecţie al întrebărilor finale a însemnat o prioritizare a temelor ce preocupă cel mai mult în rândul acestor oameni: transparenţă, infrastructură și/pentru mobilitate urbană, spaţii publice în cartiere. Chiar dacă pentru unii aceste întrebări au părut locuri comune în campanie şi plictisitoare, Bucureştiul ar arăta altfel dacă oricare dintre candidații din top 5, o dată ajuns în scaunul de primar, s-ar ţine de promisiunile făcute în campanie pe temele astea:

Ce veți face pentru a vă asigura că cetățenii au acces la informații (în conformitate cu legea), astfel încât ei să poată avea un cuvânt de spus, să influențeze în mod real deciziile administrației publice locale?

Cum va arăta procesul de construcție a bugetului Capitalei sub mandatul dvs.?

Care este viziunea dvs. referitoare la organizarea administrativa a orașului? Ne referim la Zona Metropolitana București – Ilfov, cu extinderea orașului până la Centură și eventuala modificare a configurației sectoarelor capitalei.

Cum veți gestiona proprietățile PMB (clădiri, terenuri etc.) astfel încât să răspundeți nevoilor comunității care v-ar solicita într-o anumită zonă o școală, grădiniță, locuințe sociale, parcuri, centre comunitare culturale, terenuri de sport, bazine, patinoare sau alte obiective de utilitate publică?

Un bucureștean petrece în medie, în trafic, aproximativ 120 minute ducându-se și întorcându-se de la serviciu, conform unui studiu efectuat de Banca Mondială. Ce și cum veți face pentru a reduce această durată?

Având în vedere că bucureștenii suferă din cauza unor proiecte întârziate ca metroul din Drumul Taberei sau Centura Bucureștiului, proiecte care sunt derulate de alte autorități – Metrorex și respectiv CNADNR, ambele din subordinea Ministerului Transporturilor – ce veți face concret pentru urgentarea acestor proiecte?

Câteva concluzii imediat după Forum

  1. Absența candidaților Gabriela Firea și Cătălin Predoiu. Ambii au motivat absența oficial, în ultimul moment, prin programul încărcat, elaborat deja cu mult timp în urmă, înainte de primirea invitației la Forum din partea Rețelei Civice București. Dar altfel, știm că cei doi și-au făcut niște calcule electorale și au ajuns la concluzia că nu au voturi de câștigat participând la Forum. Gabriela Firea pentru că stă confortabil în vârful sondajelor și își imaginează că din zona asta nu poate câștiga voturi (oare ar fi venit dacă nu știa asta și am fi organizat forumul la începutul campaniei?), Cătălin Predoiu pentru că știe că stă atât de prost față de primii 2 clasați încât participarea la Forum nu i-ar fi răsturnat fundamental scorul. Oricum o dai, reiese un non-combat electoral, cel puțin în ultima săptămână de campanie (în ciuda a ceea ce vom vedea la TV și chiar și niște tactici de ultim moment, dar agreate anterior).

Mă-ntreb atunci dacă într-adevăr s-a schimbat ceva, acolo sus, la vârf, în configurația puterii, unde cei doi candidați beneficiază de notorietatea și resursele partidelor din care fac parte. Iar Nicușor Dan, deși cu resurse mai limitate, pare să devină, în ciuda discursului său, unul dintre ei, prin discursul și strategia adoptată în această campanie. Chiar dacă afirmă că trebuie să scăpăm de politicieni, deși ne cere votul (ca politician, sic!), și în ciuda participării la Forum, de unde nu și-ar fi permis să lipsească, el știind clar că multe voturi îi vin zona aceasta, aflându-se alături de grupuri de cetățeni de ani de zile în lupta lor pentru respectarea regulamentelor de urbanism, Nicușor Dan nu pare să se mai deosebească de candidații PNL și PSD, devenind la rândul lui un produs al consultanților de imagine și al publicitarilor.

  1. Programele şi răspunsurile pe temele Forumului, dar și altele, sunt similare. Asta nu mai ţine de Forum, ci chiar de cum arată campania electorală și ofertele electorale. Partidele şi candidaţii au colectat cu grijă idei aduse în discuţie de societatea civilă în ultimii ani, de unde şi uniformitatea şi monotonia discursului pe aceste teme. Ne plângem acum de lipsa de spectaculos, dar poate nu e un lucru rău. Faptul că partidele au preluat aceste teme şi au dedicat resurse (consultanți, experţi din partide şi din afara lor) pentru documentarea lor nu s-a întâmplat pentru că brusc partidele au un interes pentru aceste teme (pe care le-ar fi putut aborda în cei 4-8 ani de când sunt majoritare în consiliile bucureştene), ci pentru că în tot acest timp a existat o presiune civică pentru adresarea lor.
  1. Temele sociale au rămas marginale, iar, în această campanie. Însă ele există. În bolul cu întrebări venite de la participanţi erau întrebări ce vorbeau de strategii anti-sărăcie, comunități vulnerabile (ale consumatorilor de droguri, infectați cu HIV, ale celor evacuați din casele naționalizate și cu cereri de locuințe sociale la primării etc.), acces la educație. Ele au fost clar preluate tot de la grupuri organizate din societatea civilă, care încep să îşi facă, puțin câte puțin, vocea auzită. Faptul că nu au fost vizibile în cadrul Forumului de candidaţi nu e dintr-o vină organizatorilor, ci arată cam pe unde se află acum pe agenda publică. Putem să ne imaginăm oricând o reţea socială a Bucureştiului. Grupurile care au preocupări şi militează pentru aceste subiecte trebuie să devină mai vocale. Pentru ca asta să se întâmple, e nevoie ca ele la rândul lor să se organizeze mai bine. Nu e un reproş, e o constatare şi un fapt. După cum spuneam mai sus, partidele şi candidaţii nu preiau de dragul ideilor nişte idei, ci pentru că sunt forţaţi să le preia. În zona urbanismului şi mobilităţii a existat presiune. În zona socială, nu prea a existat o presiune organizată, în ciuda acțiunilor din ultimii ani ale unor grupuri.
  1. În general, a lipsit dezbaterea în jurul unei mari idei privind Capitala, lucru care poate ar fi născut și ceva „pasiune”. S-a văzut în această campanie (și implicit în cadrul Forumului) că niciun candidat nu a venit cu o idee sau o poveste despre București care să agite spiritele. Dacă e să mă uit la o idee care ar fi putut face asta, aceea ar fi fost remunicipalizarea serviciilor de apă şi canal. Strategic vorbind, pentru Nicușor Dan asta ar fi o idee care să îl diferențieze de principalii săi contracandidați și să îl facă accesibil în rândul unui alt tip de alegători (mulți nehotărâți), însă cred că nici el nu dorește asta. În plus, i-ar fi teamă ca asta să nu însemne pierderea unor voturi din rândul actualilor susținători.
  1. Din cauza similarității răspunsurilor, în mare parte, dacă aș fi fost un alegător nehotărât, în urma Forumului de ieri, tot nehotărât aș rămâne. Asta dacă nu cumva subiectul finanțării Catedralei Mântuirii Neamului ar conta foarte mult pentru mine și aș vota strict în funcție de asta.
  1. Încurajarea noilor intraţi în politică. Nu mă gândesc la Nicuşor Dan, care are deja notorietate, şi nici la acei candidaţi care au ceva activitate politică în spate, deşi sunt nou intraţi în cursa localelor. La Bucureşti sunt înscrişi oficial 12 candidaţi. Noi, cei care reclamăm nevoia unor figuri proaspete în peisaj, am uitat cu totul de ei.

Și strict despre Forumul Candidaților, poate ar fi fost mai util să se răspundă mai multor întrebări din bol. O trecem la capitolul lecţii învăţate, dacă e să repetăm experiența. Candidaţii au primit toate întrebările adresate în formularul de înscriere (peste 200) şi îi invit pe autorii lor să ceară chiar ei răspunsuri la ele candidaţilor. Rețeaua Civică București a făcut publice datele de contact ale celor 5 invitați, le fac şi eu aici:

Gabriela Firea: gabifireapentrubucuresti@gmail.com, presa@psd.ro, office@gabriela-firea.ro

Cătălin Predoiu: comunicare@predoiu.ro, bucuresti@pnl.ro

Nicușor Dan: contact@nicusordan.ro

Daniel Barbu: comunicare@alde.ro

Robert Turcescu: contact@turcescu.ro, comunicare@pmponline.ro

#AlegeriLocale2016 #AlegeriBucuresti2016 #CampanieElectorala2016 #ForumCandidati #ReteauaCivicaBucuresti